o societate presteaza

CONTABILITATE – EXPERTI CONTABILI

10 mai 2013 6 comentarii

1.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă, în cursul exerciţiului N, două proiecte, pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y. In cazul proiectului X, întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia, în ceea ce priveşte însă proiectul Y, acesta îndeplineşte, chiar de la începutul exerciţiului N, condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare.

În exerciţiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost următoarele:

– u.m. –

Informaţii	Cheltuieli generale	Proiectul X	Proiectul Y
Cheltuieli materiale şi servicii	600	5.000	3.000
Cheltuieli cu personalul:
– directe		3.500	1.500
– salariul conducătorului de departament	1.000	–	–
– personal administrativ	2.000
Cheltuieli generale:
– directe	–	1.200	800
– indirecte	500	400	400

Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%, pentru proiectul Y.

Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

Proiectul X este considerat activitate de cercetare, iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent.

Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare, iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.

Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3.000 u.m. + 1.500 u.m. + 800 u.m. + 400 u.m. + 1.000 u.m. x 20% = 5.900 u.m.

2. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel:

– în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 2.000 u.m.;

– în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcţională 8.000 u.m.;

– în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organică 11.000 u.m.;

– în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 18.000 u.m.;

– în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 1.000 u.m.;

– în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u.m.; şi

– în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 600 u.m.
La sfârşitul analizei funcţionale, managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia.

Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

– studiul prealabil – fază de cercetare, fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul);

– analiza funcţională – ar aparţine fazei de dezvoltare, însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare; prin urmare, este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul);

– analiza organică, programarea, testarea, întocmirea documentaţiei

– faze de dezvoltare; valoarea activului = 11.000 u.m. + 18.000 u.m. + 1.000 u.m. + 800 u.m. = 30.800 u.m.;

– formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale, fiind recunoscute drept cost al perioadei.

3. O societate dezvoltă un nou produs. Centrul de cercetare al societăţii a angajat, în exerciţiul N, în faza de cercetare, cheltuieli de 30.000 u.m. La începutul exerciţiului N+l, s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10.000 u.m. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.m. în N+2, s-au cheltuit 12.000 u.m. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului.

Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N, N+l şi N+2, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

– exerciţiul N – faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei, deci afectează rezultatul exerciţiului;

– exerciţiul N+l – fază de dezvoltare, criterii de capitalizare îndeplinite; valoarea activului = 10.000 u.m. + 8.000 u.m. = 18.000 u.m.;

– exerciţiul N+2 – cheltuielile de 12.000 u.m. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei.

4. O societate deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producţie, valoarea justă a imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+l, ţinând cont de faptul că s-a reuşit perfecţionarea procesului de producţie, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.

Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”. Pierderile de valoare se vor contabiliza prin metoda diminuării valorii activelor.

Rezolvare:

I. La31.12.N:

a) Cost la 01.01.N-1 50.000 u.m.

Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 50.000 u.m. / 5 ani 20.000 u.m.

= Valoare rămasă la 31.12.N 30.000 u.m.

Anularea amortizării cumulate:

Amortizări privind = Imobilizări 20.000 u.m.

imobilizările necorporale

necorporale

b) Diferenţă negativă din reevaluare = Valoare justă la 31.12.N 15.000 u.m.

– Valoare rămasă la 31.12.N 30.000 u.m.

-15.000 u.m., recunoscută ca o cheltuială:

Cheltuieli cu deprecierea = Imobilizări 15.000 u.m.

imobilizărilor necorporale necorporale

II. La31.12.N+l:

Valoare justă la 31.12.N 15.000 u.m.

– Amortizare aferentă anului N+l = 15.000 u.m. / 3 ani 5.000 u.m.

= Valoare rămasă la 31.12.N+1 10.000 u.m.

a) Anularea amortizării cumulate:

Amortizări privind = Imobilizări 5.000 u.m.

imobilizările necorporale

necorporale

b) Diferenţă pozitivă din reevaluare = Valoare justă la 31.12.N+1 60.000 u.m.

– Valoare rămasă la 31.12.N+1 10.000 u.m.

50.000 u.m., recunoscută astfel:

– 15.000 u.m. ca venit care să compenseze cheltuiala anterioară;

– restul de 50.000 u.m. – 15.000 u.m. = 35.000 u.m. în capitalurile proprii, la rezerve din reevaluare:

Imobilizări necorporale = % 50.000 u.m.

Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 15.000 u.m.

Rezerve din reevaluare 35.000 u.m.

5. O societate deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producţie, valoarea justă a imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ţinând cont de faptul că s-a reuşit perfecţionarea procesului de producţie, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate.

Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”. Pierderile de valoare se vor contabiliza prin metoda diminuării valorii activelor.

Rezolvare:

I. La31.12.N:

• Cost la 01.01.N-1 50.000 u.m.

• Amortizare cumulată pe 2 ani = 2 ani x 50.000 u.m. / 5 ani 20.000 u.m.

= Valoare rămasă la 31.12.N 30.000 u.m.

• Coeficient de reevaluare

= Valoare justă la 31.12.N / Valoare rămasă la 31.12.N = 15.000 u.m. / 30.000 u.m. = 0,5

• Valoare brută actualizată = 50.000 u.m. x 0,5 25.000 u.m.

• Valoare brută iniţială_____________________________________ 50.000 u.m.

= Diferenţă negativă din reevaluare aferentă valorii brute -25.000 u.m.

• Amortizare cumulată actualizată = 20.000 u.m. x 0,5 10.000 u.m.

• Amortizare cumulată iniţial 20.000 u.m.
= Diferenţă negativă din reevaluare aferentă amortizării cumulate -10.000 u.m.

% = Imobilizări necorporale 25.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor necorporale 15.000 u.m.

Amortizarea imobilizărilor necorporale 10.000 u.m.

La sfârşitul anului N, imobilizările necorporale figurează în bilanţ cu 25.000 u.m. valoare brută actualizată – 10.000 u.m. amortizare cumulată actualizată = 15.000 u.m., adică valoarea justă la 31.12.N.

II. La 31.12.N+1:

• Valoare brută actualizată la 31.12.N 25.000 u.m.

• Amortizare cumulată (10.000 u.m. amortizare cumulată actualizată, respectiv soldul contului Amortizarea imobilizărilor necorporale la 31.12.N + amortizarea anului N+l = valoarea rămasă / numărul de ani rămaşi

= (25.000 u.m. – 10.000 u.m.) / 3 ani = 5.000 u.m.) 15.000 u.m.

= Valoare rămasă la 31.12.N+1 10.000 u.m.

• Coeficient de reevaluare = Valoare justă la 31.12.N+1 / Valoare rămasă la 31.12.N+1

= 60.000 u.m. / 10.000 u.m. = 6

• Valoare brută actualizată = 25.000 u.m. x 6 150.000 u.m.

• Valoare brută iniţială 25.000 u.m.
= Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute +125.000 u.m.

• Amortizare cumulată actualizată = 15.000 u.m. x 6 90.000 u.m.

• Amortizare cumulată iniţial 15.000 u.m.
= Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = +75.000 u.m.

Creşterea valorii imobilizărilor necorporale cu 125.000 u.m. este recunoscută astfel:

– 15.000 u.m. ca venit care să compenseze cheltuiala anterioară;

– 75.000 u.m. drept creştere a amortizării;

– restul de 125.000 u.m. – 15.000 u.m. – 75.000 u.m. = 35.000 u.m.

– în capitalurile proprii, respectiv la rezerve din reevaluare:

Imobilizări necorporale = % 125.000 u.m.

Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 15.000 u.m.

Rezerve din reevaluare 35.000 u.m.

Amortizarea imobilizărilor necorporal 75.000 u.m.

6. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăţi x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

– 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

– 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 u.m./bucată;

– 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

– 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 u.m./bucată;

– 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 400.000 u.m./bucată.

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.

Rezolvare:

Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel:

Data	Intrări			Ieşiri			Stoc
	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.
01/11							1.000	400.000	400.000
04/11				400	400.000	160.000	600	400.000	240.000
10/11	500	410.000	205.000				1.100	400.000	440.000
17/11				400	400.000	160.000	700	400.000	280.000
25/11	200	414.000	82.800				900	400.000	360.000
30/11				800	400.000	320.000	100	400.000	40.000

7. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăţi x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

– 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

– 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 u.m./bucată;

– 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

– 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 u.m./bucată;

– 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 400.000 u.m./bucată.

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare.

Rezolvare:

Costul mediu ponderat:

– calculat la 10 noiembrie:

[(1.000 – 400) x 400.000]+ (500 x 410.000)

–––––––––––––––– = 404.545 u.m./ buc.

(l .000-400)+ 500

– calculat la 25 noiembrie:

[(l .000-400+ 500-400) x 404.545] + (200 x 414.000)

–––––––––––––––––––––––––– = 406.646 u.m. / buc.

(l .000 – 400 + 500 – 400) + 200

Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel:

Data	Intrări			Ieşiri			Stoc
Data	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.
01/11							1.000	400.000	400.000
04/11				400	400.000	160.000	600	400.000	240.000
10/11	500	410.000	205.000				1.100	404.545	444.995,5
17/11				400	404.545	161.818	700	404.545	283.181,5
25/11	200	414.000	82.800				900	406.646	365.981,4
30/11				800	406.646	325.316,8	100	406.646	40.664,6

8. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăţi x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

– 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

– 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 u.m./bucată;

– 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

– 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 u.m./bucată;

– 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 400.000 u.m./bucată.

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.

Rezolvare:

Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel:

Data	Intrări			Ieşiri			Stoc
Data	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.	Q	Cost unitar	Cost total mii u.m.
01/11							1.000	400.000	400.000
04/11				400	400.000	160.000	600	400.000	240.000
10/11	500	410.000	205.000				600	400.000	240.000
							500	410.000	205.000
17/11				400	400.000	160.000	200	400.000	80.000
							500	410.000	205.000
25/11	200	414.000	82.800				200	400.000	80.000
							500	410.000	205.000
							200	414.000	82.800
30/11				200	400.000	80.000	100	414.000	41.400
				500	410.000	205.000
				100	414.000	41.400

9. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional. Pe 5 decembrie N, consiliul de administraţie decide ca, începând cu l ianuarie N+l, să lichideze activităţile externe. Pe 8 decembrie N, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii, în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare.

Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.000.000 u.m.

Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

• Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului – obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate.

• Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe.

• Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1.000.000 u.m.

Cheltuieli cu = Provizioane 1.000.000 u.m.

provizioane pentru pentru restructurare

riscuri si ch

10. In cursul lunii noiembrie N, societatea a achiziţionat un teren în valoare de 50.000.000 u.m. Pe 1 decembrie N, s-a obţinut un împrumut de 6.000.000 u.m. pe 2 ani la o rată a dobânzii de 5%, plătită la sfârşitul fiecărei luni. împrumutul a fost obţinut special pentru amenajarea terenului. Lucrările de amenajare au fost demarate la începutul exerciţiului N+1 şi au continuat pe parcursul întregului exerciţiu.

Să se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”.

Rezolvare:

Costurile împrumuturilor suportate în exerciţiul N (6.000.000 u.m. x 5% x 1 lună 712 luni = 25.000 u.m.) nu sunt încorporabile deoarece în acest exerciţiu nu s-a procedat la amenajarea terenului.

Dobânzile încorporabile în exerciţiul N+1 în costul amenajărilor de terenuri sunt: 6.000.000 u.m. x 5% = 300.000 u.m.

11. O societate procedează la construirea unei clădiri în care va funcţiona serviciul administrativ. Pentru construcţia clădirii, întreprinderea a obţinut, în N-1, un împrumut bancar de 20.000.000 u.m., la o rată a dobânzii de 6%, plătită la sfârşitul fiecărei luni. împrumutul se rambursează integral pe 31 decembrie N.

Pe 30 septembrie N, s-a încheiat construcţia fizică a clădirii. Ea nu poate fi dată însă în funcţiune imediat, întrucât se doreşte decorarea sălilor de conferinţe şi instalarea unor accesorii.

Să se stabilească în ce moment se stopează capitalizarea costurilor împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”.

Rezolvare:

Activităţile indispensabile realizării clădirii sunt terminate la sfârşitul lunii septembrie N. Dobânzile încorporate în costul clădirii în numele exerciţiului N sunt: 20.000.000 u.m. x 6% x 9 luni / 12 luni = 900.000 u.m.

Costurile împrumuturilor aferente perioadei octombrie-decembrie N (20.000.000 u.m. x 6% x 3 luni / 12 luni = 300.000 u.m.) nu pot fi încorporate deoarece efectuarea decoraţiunilor interioare şi instalarea accesoriilor reprezintă modificări minore, care se realizează după terminarea activităţilor de construcţie.

12. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. si care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani.

Să se contabilizeze achiziţia imobilizării, primirea subvenţiei şi tratamentul subvenţiei în exerciţiul N în conformitate cu IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda contabilizării subvenţiei la venituri în avans.

Rezolvare:

Cheltuielile privind amortizările şi veniturile din subvenţii primite, ca şi incidenţa lor asupra rezultatului, se prezintă astfel:

Anul	Cheltuieli privind amortizarea (1)	Venituri din subvenţii primite (2)	Incidenţa asupra rezultatului (3) = (l)-(2)
N	-5.000.000	2.000.000	-3.000.000
N+l	-10.000.000	4.000.000	-6.000.000
N+2	-10.000.000	4.000.000	-6.000.000
N+3	-10.000.000	4.000.000	-6.000.000
N+4	-5.000.000	2.000.000	-3.000.000
	-40.000.000	16.000.000	-24.000.000