13. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani. Să se contabilizeze achiziţia imobilizării, primirea subvenţiei şi trata­mentul subvenţiei în exerciţiul N în conformitate cu IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda deducerii subvenţiilor pentru investiţii din costul activului.

Rezolvare:

Prin aplicarea metodei deducerii subvenţiilor, echipamentul ar fi contabilizat la o valoare de 40.000.000 u.m. – 16.000.000 u.m. = 24.000.000 u.m. Utilizând aceeaşi metodă de amortizare, deprecierile anuale vor fi de:

      în exerciţiul N: 24.000.000 u.m. x 25% x 6 luni /12 luni = 3.000.000 u.m.;

      în fiecare dintre exerciţiile N+l – N+3: 24.000.000 u.m. x 25% = 6.000.000 u.m.;

      în exerciţiul N+4: 24.000.000 u.m. x 25% x 6 luni / 12 luni = 3.000.000 u.m.

Se poate constata că incidenţa asupra rezultatului este similară cu cea relevată de aplicarea primei metode.

Pentru exemplificare, în exerciţiul N vor fi operate următoarele înre­gistrări:

–    achiziţia utilajului industrial, la 30.06.N:

Instalaţii,                                 =                        Furnizori   40.000.000 u.m.

mijloace de transport,                                           de imobilizări

animale şi plantaţii

–    primirea subvenţiei pentru investiţii, la 30.06.N:

Subvenţii de                              =                        Instalaţii,    16.000.000 u.m.

primit                                                mijloace de transport,

animale şi plantaţii

–    înregistrarea cheltuielilor privind amortizările, la 31.12.N
(24.000.000 u.m. / 4 ani x 6 luni / 12 luni = 3.000.000 u.m.):

Cheltuieli cu                               =                    Amortizarea   3.000.000 u.m.

amortizarea                                                     instalaţiilor,

imobilizărilor corporale                              mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor

14. La 10 martie N, o întreprindere obţine o subvenţie de 3.000.000 u.m. pentru finanţarea consumului de apă în luna februarie N. Factura pri­vind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 u.m. plus TVA 19%.

Să se contabilizeze factura de apă si primirea subvenţiei în conformitate cu IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda înregistrării subvenţiilor la venituri.

Rezolvare:

în cazul în care societatea recunoaşte subvenţia la venituri vor fi operate următoarele înregistrări:

–    înregistrarea facturii de apă aferente lunii februarie N:

%                                                 =            Furnizori                 11.900.000 u.m.

Cheltuieli cu                                                                                               10.000.000 u.m.
energia şi apa

TVA deductibilă                                                                                         l .900.000 u.m.

–    primirea subvenţiei de exploatare, la 10 martie N:

Conturi curente       =                        Venituri din                             3.000.000 u.m.

la bănci                                       subvenţii de

exploatare

15. La 10 martie N, o întreprindere obţine o subvenţie de 3.000.000 u.m. pentru finanţarea consumului de apă în luna februarie N. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 u.m. plus TVA 19%.

Să se contabilizeze factura de apă şi primirea subvenţiei în conformitate cu IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda deducerii subvenţiei.

Rezolvare:

în cazul în care societatea deduce subvenţia din cheltuielile cu apa vor fi operate următoarele înregistrări:

 

– înregistrarea facturii de apă aferente lunii februarie N:

%                                                =            Furnizori                 11.900.000 u.m.

Cheltuieli cu                                                                                         10.000.000 u.m.
energia şi apa

TVA deductibilă                                                                                        l .900.000 u.m.

 

– primirea subvenţiei de exploatare, la 10 martie N:

Conturi curente       =         Cheltuieli cu                                               3.000.000 u.m.

la bănci                                          energia şi apa

 

16. La 10 martie N, o întreprindere obţine o subvenţie de 3.000.000 u.m. pentru finanţarea consumului de apă în luna februarie N. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 u.m. în anul N+l, administraţia publică a informat întreprinderea că, din motive întemeiate, este obligată să ramburseze integral subvenţia pentru consumul de apă pe care o primise în exerciţiul precedent.

Să se contabilizeze rambursarea subvenţiei în conformitate cu IAS 20.

Rezolvare:

Indiferent de metoda pe care o utilizase societatea pentru contabilizarea subvenţiei primite, rambursarea subvenţiei, în N+l, generează următoarea înregistrare:

Alte cheltuieli        =       Conturi curente                                        3.000.000 u.m.

din exploatare                                      la bănci

 

17. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani. Administraţia publică acordă subvenţia cu condiţia angajării a trei absolvenţi pentru o durată minimă de un an. Presupunem că în exer­ciţiul N+l societatea a fost obligată să ramburseze 90% din subvenţia pentru investiţii pe care o primise în exerciţiul precedent.

Să se contabilizeze rambursarea subvenţiei în conformitate cu IAS 20, ştiind că la data primirii sale subvenţia se înregistrase la venituri în avans.

Rezolvare:

Societatea înregistrase, în exerciţiul N, subvenţia primită în postul „Venituri în avans”:

Subvenţia primită în exerciţiul N:                                                 16.000.000 u.m.

Subvenţia virată la venituri în exerciţiul N:                                  2.000.000 u.m. *)

Subvenţia rămasă de virat:                                                           14.000.000 u.m.

     Subvenţia care trebuie rambursată în N+l =

                           16.000.000 u.m. x 90%                                            14.400.000 u.m.

Cheltuiala generată de rambursarea subvenţiei                                    400.000 u.m.

*) 16.000.000 u.m. / 4 ani x 6 luni / 12 luni.

Rambursarea subvenţiei, în exerciţiul N+l, va genera următoarea înregistrare:

%                            =        Conturi curente la bănci      14.400.000 u.m.

Venituri în avans                                             14.000.000 u.m.

Alte cheltuieli de exploatare                                   400.000 u.m.

 

18. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani. Administraţia publică acordă subvenţia cu condiţia angajării a trei absolvenţi pentru o durată minimă de un an. Presupunem că în exerciţiul N+l societatea a fost obligată să rambur­seze 90% din subvenţia pentru investiţii pe care o primise în exerciţiul precedent.

Să se contabilizeze rambursarea subvenţiei în conformitate cu IAS 20, ştiind că la data primirii sale subvenţia se dedusese din valoarea activului.

Rezolvare:

Societatea imputase, în exerciţiul N, subvenţia primită asupra costului de achiziţie al utilajului industrial. Rambursarea subvenţiei, în exerciţiul N+l, va genera următoarea înregistrare:

Instalaţii,                      =         Conturi curente      14.400.000 u.m.

mijloace de transport,                                     la bănci

animale şi plantaţii

Amortizarea cumulată care ar fi fost înregistrată în absenţa subvenţiei este recunoscută pe cheltuieli.

 

19.   Se cunosc următoarele informaţii privind exerciţiul încheiat la 31.12.N:

       profit înainte de impozitare: 100.000.000 u.m.;

       impozit pe profit: 30.000.000 u.m.;

       interese minoritare: 5.000.000 u.m.

Dividendele în valoare de 40.000.000 u.m. au fost repartizate astfel: pentru acţiuni ordinare 25.000.000 u.m. şi pentru acţiuni preferenţiale 15.000.000 u.m.

La începutul exerciţiului N, existau în circulaţie 9.000 de acţiuni ordinare. La 30 septembrie N, au fost emise încă 4.000 de acţiuni ordinare.

Să se calculeze rezultatul pe acţiune de bază în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acţiune”.

Rezolvare:

Profit înainte de impozitare                                                               100.000.000 u.m.

–        Impozit pe profit_____________________________ 30.000.000 u.m.

=  Profit după impozitare                        70.000.000 u.m.

          Interese minoritare                                                                                5.000.000 u.m.
=     Profit atribuibil acţionarilor societăţii-mamă                                 65.000.000 u.m.

          Dividende preferenţiale                                                                      15.000.000 u.m.
=     Rezultatul net al exerciţiului

aferent acţiunilor ordinare                                                     50.000.000 u.m.

Numărul mediu ponderat al acţiunilor ordinare în circulaţie în cursul exerciţiului = 9.000 acţiuni + 4.000 acţiuni x 3 luni /12 luni = 10.000 ac­ţiuni.

Rezultatul pe acţiune de bază = 50.000.000 u.m. / 10.000 acţiuni = 5.000 u.m./acţiune.

 

20. In exerciţiul N-1 au fost emise 20.000 de obligaţiuni convertibile în acţiuni ordinare. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10.000 u.m./obligaţiune, iar dobânda nominală este de 10%. La data emisiunii obligaţiunilor, s-a stabilit că pe l iulie N+l fiecare 100 obli­gaţiuni pot fi convertite în 105 acţiuni. La începutul exerciţiului N, societatea avea în circulaţie 100.000 acţiuni ordinare. Rezultatul net al exerciţiului N aferent acţiunilor ordinare a fost de 500.000.000 u.m. Cota ipotetică de impozit pe profit este de 25%.

 

Să se calculeze rezultatul pe acţiune de bază şi rezultatul pe acţiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acţiune”.

Rezolvare:

Rezultatul pe acţiune de bază = 500.000.000 u.m. / 100.000 acţiuni = 5.000 u.m./acţiune

Calculul rezultatului pe acţiune diluat:

Rezultat de bază                                                                                              500.000.000 u.m.

+ Dobânda economisită

        (20.000 obligaţiuni x 10.000 u.m./obligaţiune x 10%)  20.000.000 u.m.

– Reducerea de impozit de care nu se mai beneficiază

        (20.000.000 u.m. x 25%)_____________________                    5.000.000 u.m.

= Rezultatul diluat                                                                                     515.000.000 u.m.

Acţiuni ordinare în circulaţie:                                                                             100.000 acţiuni

Acţiuni potenţiale (20.000 obligaţiuni x 105 acţiuni /100 obligaţiuni):  21.000 acţiuni
= Numărul total de acţiuni ordinare:                                 121.000 acţiuni

Rezultatul pe acţiune diluat = 515.000.000 u.m. / 121.000 acţiuni = 4.256,19 u.m./acţiune.

 

21.   Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X, în exerci­ţiul N:

       rezultatul net al perioadei aferent acţiunilor ordinare: l .200.000 u.m.;

       numărul mediu ponderat de acţiuni ordinare în circulaţie: 500.000 ac­ţiuni;

       valoarea justă medie a unei acţiuni în N: 20 u.m./acţiune;

       în N-1 au fost emise opţiuni pentru cumpărarea a 100.000 acţiuni ordinare la un preţ unitar de 15 u.m./acţiune. Durata de exercitare a opţiunilor: 4 ani. în N-1 si N nu s-au exercitat opţiuni.

Să se calculeze rezultatul pe acţiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acţiune”.

Rezolvare:

 

Rezultatul diluat coincide, în acest exemplu, cu cel aferent acţiunilor ordinare: 1.200.000 u.m.

Numărul de acţiuni care ar fi fost emise la valoarea justă = 100.000 ac­ţiuni x 15 u.m./acţiune : 20 u.m./acţiune = 75.000 acţiuni.

Numărul de acţiuni gratuite (diluante) = 100.000 acţiuni – 75.000 ac­ţiuni = 25.000 acţiuni.

Numărul total de acţiuni ordinare (efective şi potenţiale) = 500.000 ac­ţiuni + 25.000 acţiuni = 525.000 acţiuni.

Rezultatul pe acţiune diluat = 1.200.000 u.m. : 525.000 acţiuni = 2,29 u.m./acţiune.

 

 

22.   La închiderea exerciţiului N, activele cuprind:

– un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.000 euro; acest echipament a fost achiziţionat la 30.06.N-2;

– un teren achiziţionat la un cost de l .000 euro la 01.04.N-3 şi reeva­luat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 5.000 euro;

– un stoc de materii prime cumpărat la 25.06.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N;

– o creanţă de 2.000 euro privind drepturile asupra unui client străin, corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21.10.N;

– suma de 20.000 euro în contul curent la bancă.

Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel:

01.04.N-3   30.06.N-2    31.12.N-1     25.06.N     21.10.N    31.12.N
2,6           3,0             3,3             3,7             3,9            4,0

Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

în bilanţul la 31.12.N, elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează:

 

 

Elementele bilanţiere

Suma în euro

Cursul de schimb

Suma în lei în care se face conversia

Elemente monetare: convertite la cursul de închidere

 

 

 

Lichidităţi

20.000

4

80.000

Creanţe

2.000

4

8.000

Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei

 

 

 

Echipamente tehnice

10.000

3

30.000

Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare

 

 

 

Terenuri

5.000

3,3

16.500

Materii prime

360*)

4

1.440

        *) 400 euro – 400 euro x 10% = 360 euro

 

23. La 25 noiembrie N, o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decon­tată la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9 lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei.

Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor.

Rezolvare:

în contabilitate se vor înregistra următoarele:

–    la 25.1 l.N, vânzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):

Clienţi                                   =                    Venituri din         39.000 lei

vânzarea produselor

–    la 25.12.N, încasarea creanţei faţă de clienţi (10.000 euro x 4 lei/euro)
şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro):

Conturi curente                            =                               %                                              40.000 lei

la bănci                                                               Clienţi                                           39.000 lei

Venituri din diferenţe de curs valutar    1.000 lei

 

24. Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.000 euro. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1. Societatea X îşi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:

       la 15 noiembrie N: 3,9 lei/euro;

       la 31 decembrie N: 4,01 lei/euro;

       la 5 februarie N+l: 4,0 lei/euro.

Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.

Rezolvare:

în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări:

–   la 15 noiembrie N, cumpărarea stocului de materii prime (5.000 euro x 3,9 lei/euro):

Materii prime                              =                        Furnizori                     19.500 lei

–    la 31 decembrie N, datorii furnizori = 5.000 euro x 4,01 lei/euro = 20.050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.000 euro x 0,11 lei/euro):

Cheltuieli din                              =                       Furnizori                           550 lei

diferenţe de curs valutar

–    la 5 februarie N+l, plata furnizorului (5.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5.000 euro x 0,01 lei/euro):

Furnizori  (19.500 lei + 550 lei)                             =                          %                    20.050 lei

    Conturi curente la bănci           20.000 lei

  Venituri din diferenţe de curs valutar         50 lei

Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei –50 lei = 500 lei. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare:

       exerciţiul N, cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei;

       exerciţiul N+l, cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.

 

25. La 15 aprilie N, societatea românească M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei franceze F. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanţări permanente. Cursul monedei europene a suportat urmă­toarea evoluţie:

       la 15 aprilie N: 3,8 lei/euro;

       la 31 decembrie N: 4,0 lei/euro.

Să se contabilizeze, la M, acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele:

–    la 15 aprilie N, acordarea împrumutului (100.000 euro x 3,8 lei/euro):

Imprumuturi                              =                 Conturi curente     380.000 lei

acordate filialelor                                                      la bănci

–    la 31 decembrie N, creanţa este de 100.000 euro x 4 lei/euro = 400.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100.000 euro x 0,2 lei/euro):

Imprumuturi                              =                     Venituri din         20.000 lei

acordate filialelor                                                  diferenţe de

curs valutar

 

26. La 15 aprilie N, societatea franceză M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei F din România. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanţări permanente. Cursul monedei europene a su­portat următoarea evoluţie:

– la 15 aprilie N: 3,8 lei/euro;

– la 31 decembrie N: 4,0 lei/euro.

Să se contabilizeze, la F, primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele:

–    la 15 aprilie N, primirea împrumutului (100.000 euro x 3,8 lei/euro):

 

Conturi curente                            =         Alte împrumuturi   380.000 lei

la bănci                                                  şi datorii asimilate

       la 31 decembrie N, datoria este de 100.000 euro x 4 lei/euro = 400.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100.000 euro x 0,2 lei/euro):

Cheltuieli din                               =         Alte împrumuturi     20.000 lei

diferenţe de                                               şi datorii asimilate

curs valutar

 

27. Fie societatea M, al cărei capital este format din 5.900 de acţiuni cu valoarea nominală de l .000 u.m. Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90.000 u.m. în vederea rambursării către asociaţi.

Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.

Rezolvare:

Operaţia generează următoarele înregistrări contabile:

–    diminuarea capitalului social şi înregistrarea datoriei faţă de aso­ciaţi:

1012                                    =                              456                    90.000 u.m.

Capital subscris                                                  Decontări cu

vărsat                                                   acţionarii/asociaţii

privind capitalul

–    plata datoriei faţă de asociaţi:

456                                    =                               512                    90.000 u.m.

Decontări cu                                                  Conturi curente

acţionarii/asociaţii                                                     la bănci

privind capitalul

 

28. Societatea M are capitalul social format din 6.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 u.m. Adunarea generală a asociaţilor decide aco­perirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10.000 u.m., prin anularea a 10 acţiuni.

Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.

 

Rezolvare:

Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înre­gistrare contabilă:

1012                                     =                              117                    10.000 iun.

Capital subscris                                                     Rezultatul

vărsat                                                              reportat

29.   Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii:

       valoarea împrumutului 100.000 u.m.;

       rata împrumutului: 12% (rată anuală);

       durata împrumutului: o lună.

Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut.

Rezolvare:

împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile:

– contractarea împrumutului:

512                                    =                              519                 100.000 u.m.

plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100.000 u.m. x 12% x l lună 712 luni):

666                                     =                             512                       1.000 u.m.

rambursarea împrumutului:

519                                    =                              512                 100.000 u.m.

 

30. Presupunem că, la sfârşitul lunii aprilie N, o societate prezintă urmă­toarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9.500 u.m., TVA colectată 7.600 u.m.

Să se regularizeze TVA.

TVA de recuperat = 9.500 u.m. – 7.600 u.m. = 1.900 u.m.

– Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel:

%            =             4426        9.500 u.m.

4427                         7.600 u.m.

4424                              1.900u.m.

– Recuperarea TVA:

512         =             4424        1.900 u.m.

CONTABILITATE – EXPERTI CONTABILI


 

1.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă, în cursul exerciţiului N, două proiecte, pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y. In cazul proiectului X, întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia, în ceea ce priveşte însă proiectul Y, acesta îndeplineşte, chiar de la începutul exerciţiului N, condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare.

În exerciţiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost următoa­rele:

                                                                                                          – u.m. –

 

Informaţii

Cheltuieli generale

Proiectul X

Proiectul Y

Cheltuieli materiale şi servicii

600

5.000

3.000

Cheltuieli cu personalul:

 

 

 

– directe

 

3.500

1.500

– salariul conducătorului de departament

1.000

– personal administrativ

2.000

 

 

Cheltuieli generale:

 

 

 

– directe

1.200

800

– indirecte

500

400

400

 

 

Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%, pentru proiectul Y.

Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de depar­tamentul de cercetare pentru cele două proiecte, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

 

Rezolvare:

 Proiectul X este considerat activitate de cercetare, iar cheltuielile anga­jate afectează rezultatul exerciţiului curent.

 Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare, iar criteriile de capita­lizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.

 Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de depar­tament = 3.000 u.m. + 1.500 u.m. + 800 u.m. + 400 u.m. + 1.000 u.m. x 20% = 5.900 u.m.

 

2. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui pro­gram au fost distribuite astfel:

       în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 2.000 u.m.;

       în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcţională 8.000 u.m.;

       în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organică 11.000 u.m.;

       în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 18.000 u.m.;

       în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 1.000 u.m.;

       în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentaţiei nece­sare utilizatorilor 800 u.m.; şi

–    în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 600 u.m.
La sfârşitul analizei funcţionale, managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia.

Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elabora­rea programului informatic, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

       studiul prealabil – fază de cercetare, fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul);

       analiza funcţională – ar aparţine fazei de dezvoltare, însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare; prin urmare, este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul);

       analiza organică, programarea, testarea, întocmirea documentaţiei

       faze de dezvoltare; valoarea activului = 11.000 u.m. + 18.000 u.m. + 1.000 u.m. + 800 u.m. = 30.800 u.m.;

       formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale, fiind recunoscute drept cost al perioadei.

3. O societate dezvoltă un nou produs. Centrul de cercetare al societăţii a angajat, în exerciţiul N, în faza de cercetare, cheltuieli de 30.000 u.m. La începutul exerciţiului N+l, s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10.000 u.m. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.m. în N+2, s-au cheltuit 12.000 u.m. pentru a apăra socie­tatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii breve­tului.

Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N, N+l şi N+2, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

       exerciţiul N – faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei, deci afectează rezultatul exerciţiului;

       exerciţiul N+l – fază de dezvoltare, criterii de capitalizare îndepli­nite; valoarea activului = 10.000 u.m. + 8.000 u.m. = 18.000 u.m.;

       exerciţiul N+2 – cheltuielile de 12.000 u.m. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei.

 

4. O societate deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizările se amor­tizează linear începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 de­cembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producţie, valoarea justă a imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+l, ţinând cont de faptul că s-a reuşit perfecţionarea procesului de producţie, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.

Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”. Pierderile de valoare se vor contabiliza prin metoda di­minuării valorii activelor.

 

Rezolvare:

I.    La31.12.N:

a) Cost  la 01.01.N-1                                                                50.000 u.m.

Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) =  2 ani x 50.000 u.m. / 5 ani         20.000 u.m.

=    Valoare rămasă la 31.12.N                                                                                  30.000 u.m.

Anularea amortizării cumulate:

Amortizări privind                           =                      Imobilizări       20.000 u.m.

imobilizările                                                      necorporale

necorporale

b)   Diferenţă negativă din reevaluare  = Valoare justă la 31.12.N                15.000 u.m.

–   Valoare rămasă la 31.12.N                                                                      30.000 u.m.

                                                                                                        -15.000 u.m.,  recunoscută ca o cheltuială:

Cheltuieli cu deprecierea     =                                  Imobilizări       15.000 u.m.

imobilizărilor necorporale                                       necorporale

II.  La31.12.N+l:

Valoare justă la 31.12.N                                                                                15.000 u.m.

–        Amortizare aferentă anului N+l = 15.000 u.m. / 3 ani                  5.000 u.m.

=    Valoare rămasă la 31.12.N+1                                                                10.000 u.m.

a)      Anularea amortizării cumulate:

Amortizări privind                           =                      Imobilizări         5.000 u.m.

imobilizările                                                      necorporale

necorporale

b)      Diferenţă pozitivă din reevaluare  = Valoare justă la 31.12.N+1    60.000 u.m.

–   Valoare rămasă la 31.12.N+1                                                            10.000 u.m.

                                                                                                                   50.000 u.m.,  recunoscută astfel:

 

–     15.000 u.m. ca venit care să compenseze cheltuiala anterioară;

    – restul de 50.000 u.m. – 15.000 u.m. = 35.000 u.m. în capitalurile proprii, la rezerve din reevaluare:

 

Imobilizări necorporale  =                     %                                       50.000 u.m.

             Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor       15.000 u.m.

Rezerve din reevaluare                             35.000 u.m.

 

5. O societate deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imo­bilizărilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producţie, valoarea justă a imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ţinând cont de faptul că s-a reuşit perfecţionarea procesului de producţie, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate.

Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”. Pierderile de valoare se vor contabiliza prin metoda di­minuării valorii activelor.

Rezolvare:

I.    La31.12.N:

           Cost la 01.01.N-1                                                                                         50.000 u.m.

           Amortizare cumulată pe 2 ani =  2 ani x 50.000 u.m. / 5 ani          20.000 u.m.

=    Valoare rămasă la 31.12.N                                                               30.000 u.m.

•  Coeficient de reevaluare

      = Valoare justă la 31.12.N / Valoare rămasă la 31.12.N = 15.000 u.m. / 30.000 u.m. = 0,5

Valoare brută actualizată = 50.000 u.m. x 0,5                                  25.000 u.m.

Valoare brută iniţială_____________________________________         50.000 u.m.

=  Diferenţă negativă din reevaluare aferentă valorii brute                      -25.000 u.m.

•  Amortizare cumulată actualizată = 20.000 u.m. x 0,5                           10.000 u.m.

•  Amortizare cumulată iniţial                                                                               20.000 u.m.
=  Diferenţă negativă din reevaluare aferentă amortizării cumulate          -10.000 u.m.

%                                      =                      Imobilizări necorporale       25.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor necorporale                   15.000 u.m.

Amortizarea imobilizărilor necorporale                                         10.000 u.m.

La sfârşitul anului N, imobilizările necorporale figurează în bilanţ cu 25.000 u.m. valoare brută actualizată – 10.000 u.m. amortizare cumu­lată actualizată = 15.000 u.m., adică valoarea justă la 31.12.N.

II.  La 31.12.N+1:

•       Valoare brută actualizată la 31.12.N                                           25.000 u.m.

•       Amortizare cumulată (10.000 u.m. amortizare cumulată actualizată, respectiv soldul contului Amortizarea imobilizărilor necorporale la 31.12.N + amortizarea anului N+l = valoarea rămasă / numărul de ani rămaşi

= (25.000 u.m. – 10.000 u.m.) / 3 ani = 5.000 u.m.)                      15.000 u.m.

=    Valoare rămasă la 31.12.N+1                                                10.000 u.m.

           Coeficient de reevaluare = Valoare justă la 31.12.N+1 / Valoare rămasă la 31.12.N+1

                           = 60.000 u.m. / 10.000 u.m. = 6

•        Valoare brută actualizată = 25.000 u.m. x 6                                      150.000 u.m.

•       Valoare brută iniţială                                                                                       25.000 u.m.
=    Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute                         +125.000 u.m.

•       Amortizare cumulată actualizată = 15.000 u.m. x 6                             90.000 u.m.

•       Amortizare cumulată iniţial                                                                            15.000 u.m.
=    Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate =      +75.000 u.m.

Creşterea valorii imobilizărilor necorporale cu 125.000 u.m. este recu­noscută astfel:

       15.000 u.m. ca venit care să compenseze cheltuiala anterioară;

       75.000 u.m. drept creştere a amortizării;

       restul de 125.000 u.m. – 15.000 u.m. – 75.000 u.m. = 35.000 u.m.

       în capitalurile proprii, respectiv la rezerve din reevaluare:

Imobilizări necorporale     =           %                                                                              125.000 u.m.

     Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor       15.000 u.m.

 Rezerve din reevaluare                                                                   35.000 u.m.

Amortizarea imobilizărilor necorporal                                  75.000 u.m.

 

6. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăţi x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

       4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

       10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 u.m./bucată;

       17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

       25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 u.m./bucată;

       30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 400.000 u.m./bucată.

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.

Rezolvare:

Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel:

 

Data

Intrări

Ieşiri

Stoc

 

 

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

01/11

 

 

 

 

 

 

1.000

400.000

400.000

04/11

 

 

 

400

400.000

160.000

600

400.000

240.000

10/11

500

410.000

205.000

 

 

 

1.100

400.000

440.000

17/11

 

 

 

400

400.000

160.000

700

400.000

280.000

25/11

200

414.000

82.800

 

 

 

900

400.000

360.000

30/11

 

 

 

800

400.000

320.000

100

400.000

40.000

 

7. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăţi x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

     4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

     10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 u.m./bu­cată;

     17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

     25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 u.m./bu­cată;

     30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 400.000 u.m./bucată.

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare.

Rezolvare:

Costul mediu ponderat:

   calculat la 10 noiembrie:

 

     [(1.000 – 400) x 400.000]+ (500 x 410.000)  

        ––––––––––––––––          = 404.545 u.m./ buc.

          (l .000-400)+ 500

 

   calculat la 25 noiembrie:

 

[(l .000-400+ 500-400) x 404.545] + (200 x 414.000)

   ––––––––––––––––––––––––––    = 406.646 u.m. / buc.

(l .000 – 400 + 500 – 400) + 200

 

Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat cal­culat după fiecare intrare se prezintă astfel:

 

 

Data

Intrări

Ieşiri

Stoc

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

01/11

 

 

 

 

 

 

1.000

400.000

400.000

04/11

 

 

 

400

400.000

160.000

600

400.000

240.000

10/11

500

410.000

205.000

 

 

 

1.100

404.545

444.995,5

17/11

 

 

 

400

404.545

161.818

700

404.545

283.181,5

25/11

200

414.000

82.800

 

 

 

900

406.646

365.981,4

30/11

 

 

 

800

406.646

325.316,8

100

406.646

40.664,6

 

8. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăţi x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

       4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

       10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 u.m./bucată;

       17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi;

       25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 u.m./bucată;

       30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 400.000 u.m./bucată.

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.

Rezolvare:

Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel:

 

 

Data

Intrări

Ieşiri

Stoc

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

Q

Cost unitar

Cost total mii u.m.

01/11

 

 

 

 

 

 

1.000

400.000

400.000

04/11

 

 

 

400

400.000

160.000

600

400.000

240.000

10/11

500

410.000

205.000

 

 

 

600

400.000

240.000

 

 

 

 

 

 

 

500

410.000

205.000

17/11

 

 

 

400

400.000

160.000

200

400.000

80.000

 

 

 

 

 

 

 

500

410.000

205.000

25/11

200

414.000

82.800

 

 

 

200

400.000

80.000

 

 

 

 

 

 

 

500

410.000

205.000

 

 

 

 

 

 

 

200

414.000

82.800

30/11

 

 

 

200

400.000

80.000

100

414.000

41.400

 

 

 

 

500

410.000

205.000

 

 

 

 

 

 

 

100

414.000

41.400

 

 

 

 

9. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional. Pe 5 decembrie N, consiliul de administraţie decide ca, începând cu l ia­nuarie N+l, să lichideze activităţile externe. Pe 8 decembrie N, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii, în zilele urmă­toare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra pro­cesului de restructurare.

Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.000.000 u.m.

Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.

Rezolvare:

      Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: co­municarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului – obli­gaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate.

      Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe.

      Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuie­lilor angajate de restructurare: 1.000.000 u.m.

Cheltuieli cu                   =                   Provizioane                   1.000.000 u.m.

provizioane pentru                            pentru restructurare

                 riscuri si ch

 

10. In cursul lunii noiembrie N, societatea a achiziţionat un teren în valoare de 50.000.000 u.m. Pe 1 decembrie N, s-a obţinut un împrumut de 6.000.000 u.m. pe 2 ani la o rată a dobânzii de 5%, plătită la sfârşitul fiecărei luni. împrumutul a fost obţinut special pentru amenajarea tere­nului. Lucrările de amenajare au fost demarate la începutul exerciţiului N+1 şi au continuat pe parcursul întregului exerciţiu.

Să se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”.

Rezolvare:

      Costurile împrumuturilor suportate în exerciţiul N (6.000.000 u.m. x 5% x 1 lună 712 luni = 25.000 u.m.) nu sunt încorporabile deoarece în acest exerciţiu nu s-a procedat la amenajarea terenului.

      Dobânzile încorporabile în exerciţiul N+1 în costul amenajărilor de terenuri sunt: 6.000.000 u.m. x 5% = 300.000 u.m.

 

11. O societate procedează la construirea unei clădiri în care va funcţiona serviciul administrativ. Pentru construcţia clădirii, întreprinderea a obţinut, în N-1, un împrumut bancar de 20.000.000 u.m., la o rată a dobânzii de 6%, plătită la sfârşitul fiecărei luni. împrumutul se ram­bursează integral pe 31 decembrie N.

Pe 30 septembrie N, s-a încheiat construcţia fizică a clădirii. Ea nu poate fi dată însă în funcţiune imediat, întrucât se doreşte decorarea sălilor de conferinţe şi instalarea unor accesorii.

Să se stabilească în ce moment se stopează capitalizarea costurilor împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”.

Rezolvare:

Activităţile indispensabile realizării clădirii sunt terminate la sfârşitul lunii septembrie N. Dobânzile încorporate în costul clădirii în numele exerciţiului N sunt: 20.000.000 u.m. x 6% x 9 luni / 12 luni = 900.000 u.m.

Costurile împrumuturilor aferente perioadei octombrie-decembrie N (20.000.000 u.m. x 6% x 3 luni / 12 luni = 300.000 u.m.) nu pot fi încorporate deoarece efectuarea decoraţiunilor interioare şi instalarea accesoriilor reprezintă modificări minore, care se realizează după terminarea activităţilor de construcţie.

 

12. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. si care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani.

Să se contabilizeze achiziţia imobilizării, primirea subvenţiei şi trata­mentul subvenţiei în exerciţiul N în conformitate cu IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda contabilizării subvenţiei la venituri în avans.

Rezolvare:

Cheltuielile privind amortizările şi veniturile din subvenţii primite, ca şi incidenţa lor asupra rezultatului, se prezintă astfel:

 

Anul

Cheltuieli privind amortizarea

(1)

Venituri din subvenţii primite

(2)

Incidenţa asupra rezultatului

(3) = (l)-(2)

N

-5.000.000

2.000.000

-3.000.000

N+l

-10.000.000

4.000.000

-6.000.000

N+2

-10.000.000

4.000.000

-6.000.000

N+3

-10.000.000

4.000.000

-6.000.000

N+4

-5.000.000

2.000.000

-3.000.000

 

-40.000.000

16.000.000

-24.000.000

Pentru exemplificare, în exerciţiul N vor fi operate următoarele înre­gistrări:

– achiziţia utilajului industrial, la 30.06.N:

Instalaţii,                       =                   Furnizori                   40.000.000 u.m.

mijloace de transport,                               de imobilizări

animale şi plantaţii

– primirea subvenţiei pentru investiţii, la 30.06.N:

Subvenţii de                     =                    Venituri                    16.000.000 u.m.

primit                                                 în avans

–     înregistrarea cheltuielilor privind amortizările, la 31.12.N
(40.000.000 u.m. / 4 ani x 6 luni / 12 luni = 5.000.000 u.m.):

Cheltuieli cu                      =                Amortizarea         5.000.000 u.m.

amortizarea                                       instalaţiilor,

imobilizărilor corporale       mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor

–     virarea unei părţi din subvenţie la veniturile exerciţiului curent, la
31.12.N (16.000.000 u.m. /4 ani x 6 luni /12 luni = 2.000.000 u.m.):

Venituri                         =                Venituri din                    2.000.000 u.m.

în avans                                             subvenţii

pentru investiţii

Organizarea auditului intern


13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
      a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
      b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
      c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
      d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
      e) Angajarea unui numar suficient si adcvat calificat de personal;
      f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
      g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
 
Raspuns:
Riscurile posibile ce pot să apară :
• neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională;
• neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile specifice;
• nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor;
• caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor;
• modul profesional de abordare a informaţiilor financiare;
• nerespectarea atribuţiilor din fisa postului
• suprasolicitarea
 
 
 
15. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:
   a) Implementarea strategiilor de marketing;
   b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
   c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduride control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
 
Raspuns:
         Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitătilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor productiei, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potential tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de e calitate, la termenele și în condițiile solicitate și nu în ultimul rînd asigură un cîștig real cel puțin pe măsura eforturilor.                                     
    Vânzarea produselor se poate face:
– pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului
– pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia
– la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele și depozitele proprii sau ale rețelei comerciale publice.
    Calea prin care se vând produsele este în funcție de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile și potențialul de cumpărare ale clienților, căile de distribuție utilizate, modalitățile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .
    Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piață revine acțiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condițiilor de execuție și de desfacere etc.
   Livrările câtre diferiți clienți se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producția curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-și programeze un raport corespunzător între volumul producției de fabricat în timp și nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue și evitarea rupturilor de stoc.     
 
RISCURI POSIBILE
PROCEDURI DE CONTROL INTERN
De a vinde bunuri clienţilor îndoielnici
Verificarea clientului  prin cerere de referinţe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanentă  a soldului clienților și stabilirea unui sold maxim
 
De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă cu procedurile societăţii.
 
Verificarea notei de comanda (dacă are nr.de înregistrare și este făcută de persoana autorizată), a prețurilor și a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată)
De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda
 
Bunurile  trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate
De a trimite bunuri neconforme din punct  de vedere  cantitativ  și calitativ al comenzii
Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ  și al comenzii
De a realiza vânzări fără a pune la zi situaţia stocurilor
Completarea fișei de magazie
De a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile
Verificarea  nivelului  stocurilor  prin  asigurarea unui stoc  minim stabilit
De a face livrări de bunuri care  nu sunt “recunoscute”de către clienţi din punct de vedere calitativ, cantitativ şi al comenzii
 
Verificarea semnăturii de primire de câtre client a facturii sau a documentului  care atestă livrarea (avizul de însoțire a mărfii)
De a avea clienţi îndoielnici fără a   înregistra un provizion
Verificarea scadențarului  soldurilor  clienți  și urmărirea  recuperării  debitelor restante de la clienții îndoielnici
Plăți efectuate care nu  sunt înregistrate

Verificarea înregistrării plăților, respectiv a facturilor emise

Expertize contabile


5. Cum se clasifica expertizele contabile?
 
Raspuns:
I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate
– expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi specializate
– expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.
II Dupa natura principalelor obiective la care se refera
– Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile
– Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale
– Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale
– Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale
– Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate de catre clienti.
 
 
 
12. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?
 
Raspuns:
Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie sa cuprinda , dupa caz:
– incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau contractul de prestari servicii pentru expertizele extrajudiciare
– raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea indeplinirii misiunii
– eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organelle in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara
– note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei
 
 
 
17. Care este finalitatea expertizelor contabile?
 
Raspuns:
Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.
            Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.
            O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.
 
 
22. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?
 
Raspuns:
Expertul contabil este persoana care a dobândit aceasta calitate, în conditiile O.G. nr.65/1994, având competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit sau pierdere.
Prin urmare, ne gasim în fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile specifice fisei postului sau. De asemenei, economistul este specializat în multe domenii: financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-contabile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevazut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit aceasta calitate în conditiile O.G. nr.65/1994 si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a întocmi bilantul contabil.
Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economica.
Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce îi revin din fisa individuala. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile contbile. De regula, este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de îtreprindere.
În schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.
Rezumând avem:
EXPERT- CONTABIL,
CONTABIL AUTORIZAT
Independenta certificare apartenenta responsabilitate
la organismul confidentialitate
profesiei
nu fac parte din structurile entitatii

ECONOMISTUL SALARIAT
CONTABIL SALARIAT
Slujbas subordonare fac parte din raspundere limitata
Ierarhica structurile entitatii

Concluzii:
– Este în discutie starea de salariat al unei firme si al unui cabinet de experti contabili sau de contabili autorizati;
– Trebuie facuta distinctia între auditorii interni si cei externi, prin prisma independentei;
– Economistul, contabilul profesionist salariat sau angajati în industrie, comert, sectorul public, învatamânt s.a.
– Contabilul profesionist independent este acela care efectueaza, unui client, în mod curent, lucrari de audit sau evidenta contabila, fiscalitate si alte servicii profesionale similare;
– Contabilul profesionist lucreaza independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporatie) în industrie, comert, sectorul public, învatamânt s.a. si este membru ale unei organizatii afiliate IFAC.

evaluarea intreprinderii


46. Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevalueazã bunurile dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
Raspuns: c) modul de contabilizare a costurilor.
 
 
54. Metodele combinate de evaluare abordeazã:
a) atât activul, cât si pasivul din bilant;
b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;
c) atât resursele, cât si destinatia acestora.
Raspuns: b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;
 
113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
Raspuns:
Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,
-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
– rata neutra de plasament pe piata financiara
– rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subietiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc).
 

142. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?
Raspuns:
            Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileşte valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii.

Contabilitate


502. MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. Produsul X prezinta urmatoarle costuri unitare: materii prime 4,40 lei, manopera directa 1,6 lei, costuri indirecte de productie variabile 2,30 lei, costuri indirecte de productie fixe 1,90 lei, costuri de vanzare variabile 3,10 lei si costuri de vanzare fixe 1,10 lei. Daca stocul final de produse finite contine 1.240 kg din produsul X, iar cel initial, 0 kg, determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10.200 kg la pret unitar de 25 lei/kg.
Raspuns:
Costuri variabile totale = 4,40 lei + 1,60 lei + 2,30 lei + 3,10  lei= 11,4 lei
Marja din vânzări = 10.200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10.200 Kg x 11,4 lei / Kg cost variabil = 138.720 lei .

Analiza diagnostic a intreprinderii


 4. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informații bilanțiere

 Indicator

31.12.n

Imobilizări

100000

Stocuri

20000

Creante

40000

Disponibilități

5000

Capitaluri proprii

65000

Datorii mai mari de un an

50000

Datorii de exploatare

47000

Datorii bancare pe termen foarte scurt

3000

Raspuns: Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le inclase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’. Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.

BALANTA

active imobilizate =100.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000

TOTAL ACTIVE = 165.000

Capital si rezerve = 65.000

Datorii pe ternem lung = 50.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. Scurt

= 47.000 + 3.000 = 50.000

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate

a) Indicatorul lichiditatii curenteActive curente (Indicatorul capitalului circulant) = 65.000 = 1.3

Datorii curente 50.000-activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000

-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) = 3.000 + 47.000 = 50.000*  valoarea recomandata acceptabila – in jurul valorii de 2;

* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. 

b) Indicatorul lichiditatii imediateActive curente – Stocuri =(Indicatorul test acid) = 65.000 – 20.000 = 0.9

Datorii curente 50.0002.

Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat X 100 =50.000 X 100 = 76.92%

Capital propriu 65.000

Capital imprumutat X 100 = 50.000 X100 = 43.47%

Capital angajat 50.000+65.000unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu. 

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor – determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cudobanda.

„Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.”Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Cheltuieli cu dobanda

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) – furnizeaza informatii cu privire la:

* Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

* Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii;

* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungulexercitiului financiar 

Costul vanzarilor Stoc mediu sau  Numar de zile de stocare – indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitateStoc mediu X 365Costul vanzarilor 

* Viteza de rotatie a debitelor-clienti* calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale;

* exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate .

Sold mediu clienti X 365Cifra de afaceri”O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). „

* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor – aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtinede la furnizorii sai.

In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti X 365

Achizitii de bunuri (fara servicii)unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate – evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prinexaminarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

Cifra de afaceri

Active imobilizate* Viteza de rotatie a activelor totale

Cifra de afaceri Total active4.

Indicatori de profitabilitate – exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat – reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti inafacere:Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat”unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii petermen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. ” b) Marja bruta din vanzariProfitul brut din vanzari X 100

29. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat în unități fizice şi valorice. Rezolvare:

Q = 100.000 buc; Pvu = 5 lei;

– cheltuieli cu mat prime si materiale 200.000 lei;

– cheltuieli cu personal 100.000 lei; 85%-direct prod;

– cheltuieli cu utilitati si chirii 20.000 lei;

– cheltuieli cu amortizarea 50.000 lei;

– Cheltuieli cu dobanzi 40.000 lei;

Pragul de rentabilitate este punctul in care cifra de afaceri acoperacheltuielile de exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuielivariabile , calculandu-se in unitati fizice sau unitati valorice pentru unprodus sau pentru intreaga activitate.Pragul de rentabilitate se poate determina la nivelul activitatii deexploatare sau la nivelul rezultatului curent tinand cont si deactivitatea financiara.

a) Pragul de rentabilitate in unitati fizice(la nivelul activitatiicurente)

:Q* = CF / Pvu – Cvu;Q*

– reprezinta cantitatea de produse exprimata in unitati fiziceaferenta punctului critic;

CF – cheltuielile fixe totale;

Pvu – preturile de vanzare pe unitatea de produs;

Cvu – cheltuielile variabile pe unitatea de produs;

CF = 50.000 lei + 40.000 lei + 20.000+ 15.000 ;

CF = 125.000 lei;

Cheltuielile fixe sunt cele care sunt independente de volumulproductiei ;

acestea pot fi cheltuieli fixe(amortizarea) si cheltuielirelative fixe (cheltuieli generale de administratie , dobanzi)

Cheltuieli varialbile sunt cele care depind direct de cresterea sauscaderea volumului productiei(ch. Cu mat prime , salariile personaluluiproductiv);

CV = 200.000 lei + 85.000 lei = 285.000 lei;

Cvu = CV / Q = 285.000 / 100.000 = 2.85 lei / buc;

Q* = 125.000 lei / 5 – 2.85 = 58.140 buc;

La un volum al productiei de 58.140 buc profitul este nul la nivelulactivitatii curente.

b) Pragul de rentabilitate in unitati valorice (la nivelulactivitatii curente)

:CAN* = CF / 1- Rv;CAN*

– cifra de afaceri neta aferenta punctului critic;

Rv mediu – rata medie a cheltuielilor variabile;

CAN* = 125.000 / 1 – (2.85/5) = 125.000 / 0.57 = 219.298 lei ;

Prin urmare la un volum al vanzarilor de 275.000 lei profitul este nul lanivelul activitatii curente.

CECCAR – Fiscalitate


17. Ce obligaţii are din punct de vedere fiscal o persoană fizică ce achiziţionează un imobil?

 

Raspuns:

În cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică în scopul vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie în cursul unui an calendaristic. Totuşi, dacă persoana fizică derulează deja construcţia unui bun imobil în vederea vânzării, conform alin. (4), activitatea economică fiind deja considerată începută şi continuă, orice alte tranzacţii efectuate ulterior nu vor mai avea caracter ocazional. Deşi prima livrare este considerată ocazională, dacă intervine o a doua livrare în cursul aceluiaşi an, prima livrare nu va fi impozitată dar va fi luată în considerare la calculul plafonului prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.

Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute în vedere atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, cât şi la calculul plafonului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.

18. În ce condiţii se acordă bonificaţia în cazul impozitului pe clădiri şi ce categorii de contribuabili beneficiază de ea?

Raspuns:

Pentru plata cu anticipatie a tuturor obligatiilor catre bugetul local pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% la impozitul pe cladiri, stabilita prin hotarare a consiliului local. De aceasta bonificatie pot beneficia persoanele fizice dar si persoanele juridice.

46. O persoană fizică deţine în extravilanul unei localităţi de rang 3 (cu o singură zonă – zona A (I)) un teren arabil ce are o suprafaţă de 3,2 ha. Să se determine impozitul datorat (impozitul unitar este cel stabilit prin Codul fiscal).

Raspuns:

Conform Art. 258 alin. (6) din Codul Fiscal „In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu nivelul impozitului aplicabil, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. (5):

Impozitul pe teren = Suprafata terenului exprimata in ha x nivelul taxei aplicabile x coeficientul de corectie corespunzator; Suprafata tereneului = 3,2 ha. Nivelul impozitului aplicabil pe terenuri arabile amplasate in extravilan zona A = 36, Coeficient de corectie zona A rang 3 = 2,3; Impozitul pe teren datorat = 3,2 ha x 36 x 2,3 = 264,96 lei

46. O persoană fizică deţine în proprietate un teren, impozitul pe teren în cazul ei fiind stabilit la 132 lei. Persoana fizică plăteşte impozitul în totalitate pe data de 25 martie. Consiliul local a aprobat o bonificaţie de 7% în cazul persoanelor care plătesc integral impozitul pe teren până pe data de 31 martie. Să se determine impozitul pe teren datorat.

Raspuns:

132 lei x 7%  =          9,24 lei

132 lei – 9,24 lei  = 122,76 lei

Impozitul pe teren datorat de persoana fizică este de 122,76 lei.

ART. 260 – Plata impozitului

(1) Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Exercitii 2010

Problema 1. O persoană deţine în Alba Iulia un apartament construit în anul 1983, având o suprafaţă utilă de 66,34 mp şi situat într-un bloc de locuinţe cu 4 etaje, 19 apartamente şi fără lift (zona C). Să se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local:

Raspuns:

Conform HCL Alba Iulia 137/2011 si Codului Fiscal, respectiv – art. 251, alin 9, suprafata construita desfasurata este: 66,34 x 1,20 = 79,61 mp

– art. 251, alin 3, valoarea impozabila a cladirii pe anul 2012 este de:79,61 x 806 = 64.165,66 lei

– art. 251, alin 5, ajustare in functie de rangul localitatii si zona:

– art. 251, alin 6, ajustare in functie de tipul imobilului (Rang II, zona C, bloc peste 3 et. 8 locuinţe): 64.165,66 x 2,10 = 134.747,89 lei

– art. 251, alin 1, Calcul impozit: 134.747,89 x 0,1% = 135 lei

– art. 252, alin 1, lit a) Calcul impozit pentru a doua proprietate:135 + 135 x 65%  =  223 lei

– art. 252, alin 1, lit b) Calcul impozit pentru a treia proprietate:135 + 135 x 150% =  338 lei

– art. 252, alin 1, lit c) Calcul impozit pentru a patra proprietate:135 + 135 x 300% = 540 l

D-ale copilăriei

"Toţi fugim după copilăria noastră. La 12 ani fugim după zmee. Pe urmă fugim după sufletul nostru de copil". (Francis Blanche, 1921 -1974)

Alioşa

File de jurnal

Scherben

franturi...farame...

I'm feeling free RO

Ce nu văd alţii vedem noi

Bucăți de fictiune

A topnotch WordPress.com site

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Dor De Dragoste

Despre viaţă. Proză, poezie şi imagini

Poteci de dor

"Adevărul pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

Silent Musae

Nopti albe, zambete si puf de perna

Ieri Azi Maine

Parerea omului obisnuit despre ziua de ieri, care a fost, ziua de azi, pentru ca o traieste, si ziua de maine in care crede cu tarie ca va fi una deosebita.

Daniela Blog

poezie, literatura, calatorie, amuzament

Stropi de suflet

Aurora Georgescu

morningcoffee.ebloguri.ro/

Cuvinte dintr-o ceasca de cafea

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

homemadebyelena

homemadebyelena

dear enemy

A topnotch WordPress.com site

Littlebutterfly

un fluture cu aripi colorate

OAMENI ŞI ŞOBOLANI

Ori că ninge, ori că plouă mi se rupe fix în două

AdrianHalpert.com

Jurnalist 24/7. Idei. Opinii. Dezbateri. Life

Marius Craciun Photography

Pasiunea mea,fotografia!

Q-zone

Despre ce iubește Q.

Zwischen uns sei Wahrheit!

Laborator de idei...

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

Zamfir Turdeanu' - un turdean (aproape) ca oricare

Crâmpeie de viaţă, adunate de pe la Turda - Câmpia Turzii şi satele dimprejur

Blogul EDITURII EXCELSIOR ART

CARTEA – PRIETENUL CARE NU TRĂDEAZĂ!

Pentruvoi's Weblog

Blogul reflectiilor despre viata

daniela maria marin

Motto: Iubirea de cunoastere fara de cunoasterea iubirii este suferinta.

evisionturism

Stiri si articole din turism pentru specialisti

revelatiinesfarsite

Just another WordPress.com site

caleaspretine

Dezvoltare personala

Popas pentru suflet

Cristian Ionescu

Gabriela Savitsky

Nihil sine Deo

Adrian Mangu

blogger civic și literar

La taifas cu Radu

Cabinet de psihoterapie integrativă dr. Radu Albotă

Eu Sunt

Dumnezeul meu, eu sunt de vina, caci nu sunt vrednic de iubirea oamenilor.

nespusdemult

Infinit si alte nimicuri

Zâmbetul Soarelui

Un blog de Sorina Chirilă

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

fotografia cuvântului rostit

fiecare fotografie are o poveste...şi o poezie!

%d blogeri au apreciat asta: